Revenind la vechea si buna poveste a motivarii, inceputul de an este un moment in care motivarea angajatilor isi spune cuvantul. Fara a relua definitii si alte formulari de genul, in context organizational, eu ma intreb:
Ce ar trebui sa faca un manager la inceputul noului an (si pe tot parcursul)?
Dincolo de vaitaturile generalizate si de utilizarea unanima a cuvantului “criza”, cred ca motivarea non-financiara poate fi utila.
Este cel mai la indemana sa: laudam un angajat, sa ii spunem ca il apreciem, sa ii comunicam ce asteptari avem de la el, sa ii oferim informatii legate de evolutia companiei (cifra de afaceri, profit, cheltuieli, parteneriate incheiate, proiecte in desfasurare, proiecte de viitor, planuri si obiective, indicatori de performanta, criterii de evaluare, recompensele pe care le poate primi), sa ii ascultam parerea, sa incurajam initiativa, sa avem incredere in el, sa fim optimisti si sa cream un context de solidaritate, de cooperare, de profesionalism. Sa ii oferim angajatului suportul de care are nevoie, dar sa il lasam sa se dezvolte si sa gandeasca singur, sa ii incurajam orice pas pe care il face in evolutia sa profesionala: o idée de imbunatatire, o parere exprimata, un feebback pe care il da, sa ii zambim atunci cand ne zambeste, sa ii spunem “multumesc” cand ne-a trimis un raport, sa folosim “te rog” atunci cand ii cerem un raport, o informatie, CEVA.
Sa ne uitam intai la noi atunci cand vrem sa facem o mustrare, sa stam 2 secunde inainte de a rectiona, in orice mod; sa ne cunoastem drepturile, sa ni le respectam, dar sa le respectam si pe ale lor; sa fim constanti in ceea ce facem si spunem, sa evitam critica neconstructiva (“de ce ai facut asa, ca eu ti-am spus sa faci altfel, acum e treaba ta cum rezolvi”); sa ne asumam responsabilitatea pentru modul in care comunicam si pentru mediul de lucru la a carui atmosfera contribuim; sa lasam deoparte sfaturile cand nu ni se cer si doar credem ca ar putea sa aiba nevoie de ele; sa lasam deoparte presupunerile si scenariile posibile, chiar daca ne confirma cat de buni undercoveri sau detectivi am putea fi; sa lasam deoparte vaicarerile si acuzatiile nefondate si schimbul de roluri –persecutor, victima, salvator-; sa fim flexibili si deschisi si sa avem simtul umorului; sa renuntam la ideea ca suntem specialisti in tot si in toate, sa acceptam ca altii pot si e util sa fie mai buni decat noi; sa invatam de la ceilalti colegi macar un lucru nou pe saptamana; sa ne testam limitele, iesind din zona de confort; sa ne facem aliati si parteneri de business; sa vedem un lucru bine facut, o calitate chiar daca e singurul/singura din alte 5 lucruri prost facute.
Sa zambim. Sa ne bucuram. Ca putem, daca vrem. Ca suntem tineri, orice ar fi. Ca avem posibilitatea de a ne controla ganduri, intentii, comportamente, consecinte, destine.
Tu cum ti-ai inceput anul?
HRCoffee 